Home » Natură » Cinci specii noi de vipere cu gene, descoperite în Columbia și Ecuador

Cinci specii noi de vipere cu gene, descoperite în Columbia și Ecuador

Cinci specii noi de vipere cu gene, descoperite în Columbia și Ecuador
Foto: Alejandro Arteaga et al., Evolutionary Systematics, 2024
Publicat: 20.02.2024

Un grup de cercetători condus de membrii Fundației Khamai (Ecuador) a descoperit cinci specii noi de vipere cu gene în jungla și pădurile din Columbia și Ecuador.

Această descoperire revoluționară a fost oficializată printr-un studiu publicat în Evolutionary Systematics.

Înainte de această cercetare, noile vipere, acum recunoscute ca fiind printre cele mai atrăgătoare descoperite vreodată, au fost greșit clasificate ca făcând parte dintr-o singură specie extrem de variabilă, întinzându-se din Mexic până în nord-vestul Peruului. Studiul, care a durat un deceniu, a început cu un incident neașteptat în care unul dintre autori a fost mușcat de una dintre aceste specii până acum necunoscute.

Noi specii noi de vipere cu gene au un colorit extraordinar

Aceste specii noi de vipere cu gene se remarcă printr-o trăsătură distinctivă: un set de solzi mari, asemănători unor spini, poziționați deasupra ochilor. Aceste „gene” le conferă șerpilor o aparență feroce, însă adevăratul scop al acestei caracteristici rămâne necunoscut. Ceea ce este sigur, totuși, este că anumite populații prezintă gene mai lungi și mai stilizate în comparație cu altele. Variațiile în forma genelor i-au condus pe cercetători să-și formuleze ipoteza existenței unor specii nedescoperite.

Viperele cu gene sunt, de asemenea, faimoase pentru o altă trăsătură: sunt policrome. Aceeași porțiune de pădure tropicală poate conține indivizi cu morfologie turcoaz, de culoarea mușchilor sau aurie, toți aparținându-i aceleiași specii, în ciuda unor „haine” complet diferite.

„Nu există doi indivizi cu aceeași culoare, chiar și cei care fac parte din aceeași cuib”, spune Alejandro Arteaga, care a condus studiul.

Pentru unele specii, există o morfologie „de Crăciun”, una „fantomă” și chiar una „mov”, cu diferite varietăți uneori coexistente, care se împerechează unele cu altele. Motivul din spatele acestor variante de culori incredibile rămâne necunoscut, dar probabil le permite șerpilor să ocupe o gamă largă de locuri de vânătoare, de la crengi pline de mușchi până la plante heliconia strălucitoare, scrie EurekAlert.

Unde trăiesc acești șerpi?

Trebuie menționat faptul că trei dintre cele cinci specii noi de vipere cu gene sunt endemice pentru Cordiliera estică a Columbiei, unde ocupă pădurile și plantațiile de cafea. Una dintre acestea, vipera cu gene Rahim, se distinge prin faptul că apare în pădurea tropicală Chocó, situată la granița dintre Columbia și Ecuador, o zonă considerată „dificil de vizitat” din cauza prezenței cartelurilor de droguri. Vipera cu gene Hussain trăiește în pădurile din sud-vestul Ecuadorului și în nord-vestul extrem al Peruului. Cercetătorii subliniază importanța conservării și cercetării în lanțul muntos al Anzilor și în văile sale, datorită importanței biogeografice și a megadiversității nedescoperite.

„Veninul unora (poate al tuturor?) dintre noile specii este considerabil mai puțin letal și hemoragic decât cel al viperei cu gene din America Centrală”, spune Lucas Bustamante, coautor al studiului. Lucas a fost mușcat de deget de vipera cu gene Rahim în timp ce îi făcea poze în timpul unei expediții de cercetare în 2013. „Am avut dureri locale intermitente, amețeli și umflături, dar m-am recuperat rapid după ce am primit trei doze de antidot în mai puțin de două ore de la mușcătură, fără să rămână vreun semn”, spune Bustamante.

Una dintre concluziile cheie ale studiului este că patru dintre speciile din grup se confruntă cu un risc ridicat de dispariție. Ele au un areal geografic extrem de limitat, iar 50%-80% din habitatul lor a fost deja distrus. Prin urmare, este nevoie urgentă de acțiune rapidă pentru a salva habitatul rămas.

Noi specii noi de vipere cu gene, numite în onoare celor care ajută la protejarea biodiversității

Două dintre noile specii de șerpi, vipera cu gene Rahim (Bothriechis rahimi) și vipera cu gene Hussain (B. hussaini), sunt numite în onoarea Prințului Hussain Aga Khan și a Prințului Rahim Aga Khan, în recunoașterea sprijinului lor pentru protejarea biodiversității amenințate la nivel mondial prin intermediul organizației Focused On Nature (FON) și a Rețelei de Dezvoltare Aga Khan. Vipera cu gene a Șahului (B. rasikusumorum) onorează familia Șahului, iar vipera cu gene Klebba (B. klebbai) și vipera cu gene Khwarg (B. khwargi) îi onorează pe Casey Klebba și pe dr. Juewon Khwarg, pentru sprijinul acordat descoperirii și conservării noilor specii.

Fundația Khamai stabilește o rezervație pentru a proteja o a șasea specie nouă, care a rămas nedescrisă în acest studiu.

„Necesitatea de a proteja viperele cu gene este critică, deoarece, spre deosebire de alți șerpi, acestea nu pot supraviețui fără o acoperire adecvată a coroanei forestiere. Frumusețea lor, deși demnă de sărbătoare, ar trebui să fie și ea protejată și monitorizată cu atenție, deoarece braconierii sunt cunoscuți pentru vânarea șerpilor arboricoli carismatici pentru comerțul ilegal cu animale sălbatice exotice”, avertizează Arteaga.

În final, el și echipa sa încurajează sprijinul cercetării asupra componentelor de venin ale noilor specii de șerpi. Acest lucru va promova conservarea lor și va ajuta comunitățile care se confruntă în mod regulat cu vipere cu gene.

Vă recomandăm să citiți și:

Papagalii „pică din cer” în Australia și nimeni nu știe de ce

Lupii „mutanți” de la Cernobîl au evoluat abilități anti-cancer

Ce au descoperit cercetătorii după ce au studiat ADN-ul balenelor albastre?

Cum arată mica broscuță care își trăiește toată viața într-o floare

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
(P) Un derivat al vitaminei descoperite în 1913 este astăzi cel mai studiat ingredient antirid
(P) Un derivat al vitaminei descoperite în 1913 este astăzi cel mai studiat ingredient antirid
(P) Ce indică popularitatea Bitcoin despre direcția economiei românești
(P) Ce indică popularitatea Bitcoin despre direcția economiei românești
(P) Călătorie de Neuitat prin România: București – Râmnicu Vâlcea
(P) Călătorie de Neuitat prin România: București – Râmnicu Vâlcea
Prima fotografie a Telescopului Hubble cu Nebuloasa Crabului din ultimii 24 de ani a dezvăluit mai multe structuri misterioase
Prima fotografie a Telescopului Hubble cu Nebuloasa Crabului din ultimii 24 de ani a dezvăluit mai multe structuri misterioase
Un nou record istoric pentru prețul aurului. A fost depășit pragul de 4.400 de dolari pe uncie
Un nou record istoric pentru prețul aurului. A fost depășit pragul de 4.400 de dolari pe uncie
Cum facem față sărbătorilor fără excese alimentare?
Cum facem față sărbătorilor fără excese alimentare?
Care sunt cele trei culori prin care devenim instant mai atractivi în ochii celorlalți?
Care sunt cele trei culori prin care devenim instant mai atractivi în ochii celorlalți?
Viaţa zbuciumată a celei mai frumoase Prinţese a României. A fost prima femeie căpitan de cursă lungă, s-a căsătorit de două ori şi a sfârşit la mănăstire
Viaţa zbuciumată a celei mai frumoase Prinţese a României. A fost prima femeie căpitan de cursă lungă, s-a căsătorit ...
Poșta daneză oprește distribuirea scrisorilor după 400 de ani
Poșta daneză oprește distribuirea scrisorilor după 400 de ani
„Cel mai sângeros an”: Record de execuții în Arabia Saudită
„Cel mai sângeros an”: Record de execuții în Arabia Saudită
Averea lui Elon Musk a trecut de 700 de miliarde de dolari
Averea lui Elon Musk a trecut de 700 de miliarde de dolari
Zonele din România unde va ninge de Crăciun
Zonele din România unde va ninge de Crăciun
Rocile spațiale antice ar putea deține secretul pentru mineritul de asteroizi
Rocile spațiale antice ar putea deține secretul pentru mineritul de asteroizi
Neuroștiința percepției timpului: de ce creierul simte că orele trec diferit
Neuroștiința percepției timpului: de ce creierul simte că orele trec diferit
Ce anume din ADN-ul centenarilor îi face să trăiască atât de mult?
Ce anume din ADN-ul centenarilor îi face să trăiască atât de mult?
Erwin Schrödinger și „pisica” care a schimbat fizica: povestea unui laureat Nobel exilat de naziști
Erwin Schrödinger și „pisica” care a schimbat fizica: povestea unui laureat Nobel exilat de naziști
Jean-Martin Charcot, omul care a schimbat felul în care înțelegem mintea și creierul
Jean-Martin Charcot, omul care a schimbat felul în care înțelegem mintea și creierul
Inteligența Artificială poate dezvălui bolile înscrise în ADN-ul nostru
Inteligența Artificială poate dezvălui bolile înscrise în ADN-ul nostru